Cand...

...am intrat pe poarta sediului Uniunii Scriitorilor din Romania, am simtit impulsul de a-mi face cruce, exact cum fac cand intru in curtea unei biserici... Ce-o fi insemnand asta?...

Despre Lhasa pe mail, pe mess...

Dupa ce am aflat de la o prietena foarte draga mie ca a murit Lhasa de Sela, m-am intristat mult. Am plans.

O descoperisem in mai 2008, cand eram in vizita la F. la Cluj. Dupa niste vin si muzica ascultata in seara aceea, am retinut numai anumite melodii si nu stiam cum se numea cantareata. A doua zi am trecut in revista ce ascultasem din seara si F. mi-a spus ca a fost Lhasa (de Sela). I-am cerut sa-mi faca o copie a CDului.

Canta Lhasa De cara a la pared cand am adus-o pe Mariza pentru prima data acasa, cand am infiat-o.

Si pentru ca stirea a fost socanta, a trebuit sa-i trag pe toti de maneca si sa-i intreb daca stiu/au. Dupa ce i-am dat lui N.G. un link pe mess, a urmat dialogul asta:

N.G.: e trista rau melodia asta
NG: cine- i gagica?
NG: a fost vre- o vedeta ceva?
NG: sa stii ca trebuie din pacate sa mai moara si cate- o vedeta sau cate un politician ca pidarajii* de politicieni sa ne dea si noua niste banuti pentru cercetare, pentru novatii in lupta cu bolile
NG: trist dar eficient
NG: stii fredi mercuri etc
eu: cauta pe google cu Lhasa de Sela...
a fost o buna si mare cantareata
NG: am gasit
eu: eu o ascultam din mai 2008
k
NG: nu mi s- o parut atat de tare
niste cantece depresive
eu: that's DA point.
NG: ? ?
eu: asta-i si ideea.

In loc sa ma bag in pat, am scris aceasta postare.






*pidarajii=pederastii.

Of, Caetano, of, Veloso!...

Pai, na, La Multi Ani, daca-i pe-asa! :)

Cand pisica nu-i acasa!...

Toti prietenii mei, din diferite orase, sunt in momentul acesta la concertul Mariei Raducanu la Timisoara, numai eu stau in biroul de la La Scena si fac programul pentru B24FUN pe saptamana viitoare... Va iubesc pe toti, si asa de departe!

PS: Si intre timp o ascult pe Maria prin telefon...

Multumesc, A.!

Fado, deci plang...

N-am vazut Bucurestiul decat din taxi...

Ghinion. Sau?

Se tin lanţ în ultimele 2 săptămâni. Deci haideţi să vă spun.

1. Acum 2 săptămâni am luat o viroză, uşoara ce-i drept, de la prietenii mei G. şi V., colegi de apartament. Bun, uşoara însemnând temperatură de 37 şi nas înfundat timp de o săptămână.

2. Accindent casnic. Esplic: m-am aplecat să iau gunoiul din dulapul de sub chiuvetă şi să pun o pungă nouă în loc, şi dat fiind faptul că la noi bucătăria e cam îngustă şi între chuivetă şi dulapul cu farfurii/chestii e cam un 1m distanţă, când am dat să mă ridic, am atins cu posteriorul/mijlocul uşiţa de la dulap care era NU ŞTIU EU DE CE deschisă în momentul acela... şi ce se întâmplă? Uşiţa mă-sii sare de pe ţâţâni şi caaaaaaaaaaaade peste mine atingându-mi bine tâmpla dreaptă. Rezultat: mi-a crescut pe loc, văzând cu ochii, un ditamai cucui vineţiu, care ma deranjează şi acum când dorm pe partea dreaptă.

3. A început luni, ca să mă bucure toată săptămâna probabil. Am ingurgitat la job ceea ce sigur nu trebuia, aşa că seara am ajuns acasă într-un mod miraculos de tot. Deci în cele 6 minute cât fac de la job până acasă, era să leşin de 2 ori; tot de atâtea ori am făcut popas, mai întâi pe fundaţia de beton a unui gard, apoi pe prima treaptă imediat ce am intrat în scara blocului. Când am intrat în casă, eram palidă ca moartea şi îmi ţiuia în urechi ca naiba. Concluzie? Nu tot ce arată/miroase bine e şi sănătos pentru stomac.

4. Aseara, "probabil" am uitat ceea ce mi s-a întâmplat alaltăseară... Aşa că vin eu frumos acasă de la job şi mă pun să ingurgitez nişte mâncare grasă, fraaate! Şi se pare că_castraveţii muraţi nu au avut niciun efect, plus că am mai băgat şi nişte biscu cu unt şi dulceaţă de cireşe albe, iar pe la vreo 10pm aşa am completat meniul cu un Snichers mare. Rezultat? Herpes triplu deasupra buzei superioare!! Consecinţe? Doare a naibii, iar tratamentul - un tubuleţ de unguent de 2 gr.! - m-a costat 31 de roni, cu reducere (de la Helpnet).

5.

Las lista deschisă, că mi-e cam frică că asta nu e tot. O să completez, dacă mi se mai întâmplă ceva, I am almost sure about this...

Cu ce sunt mai rea decat Nice?

Textul care urmeaza l-am scris in 19 august 2007 si l-am postat pe blogul meu de pe 360 Yahoo de atunci. Mi-am amintit de textulet si m-am gandit sa-i dau un copy/paste aici:

And these are my thoughts.

F. Nietzsche spunea ca „femeia pierde din pudoare, „din gust”, „isi pierde si cele mai feminine insticte”, intr-un cuvant (sau doua): „femeia degenereaza”. Miscarea de emancipare, care era noua pe timpul lui Nietzsche, pentru acesta era o regresiune („femeia regreseaza”).
Mai spunea ca „Exista o prostie in aceasta miscare (de emancipare, n.m.), o prostie aproape masculina, de care o femeie reusita --- care este intotdeauana o femeie desteapta --- ar trebui sa se rusineze cu toata fiinta ei.”...

Ma intreb daca feminitatea noastra are de pierdut, daca ne declaram feministe si ne comportam ca atare. Sunt la fel ca si inainte de a cunoaste mai bine ce este feminismul (ca m-am tuns scurt: e mai usor sa-l aranjez si nu semn ca sunt feminista).

Am regresat? Faptul de a fi fiinte umane pe deplin libere si cu drepturi firesti (v. Declaratia Universala a Drepturilor Omului, [DUDO] ) inseamna regresiune? Pai, parerea mea este urmatoarea: o astfel de atitudine ca a lui Nice (daca imi permiteti, licenta poetica) provine dintr-o mentalitate strict traditionala. Mentalitate de care sufera si societatea noastra, barbati si femei (Nice a murit in 1900!!!, de aici si „paradoxul” of nowadays). De asemeni, este un apanaj afisat in fata pericolului de a nu mai fi pe locul 1. Barbatii (unii) sunt constienti de puterea femeilor, de aceea se situeaza mai sus ca ele (sau incearca s-o faca), de aceea, de frica, le inchid femeilor toate usile si le tin in sertarul „inferior mie”. Dar nu prin a-i da jos de pe piedestal trebuie sa fie conceput feminismul. Si aici sunt de parere cu domnul Nice: ca exista „ o prostie aproape masculina” in miscarea feminista: prin imitarea barbatilor, desigur, parem ridicole. La ce bun sa adopti un comportament/o manifestare masculina? Doar ca sa dovedesti ca esti puternica sau la fel de puternica ca ei, barbatii (sau vrei sa fii)? Nu are rost. Ca femei avem avantajele noastre si putem fi puternice, daca ne dorim. Conditia este sa dam dovada de autenticitate. Nu in gen sau in sex, rezida aceasta, ci in noi insine, definite ca fiinte umane (inca o data: acesta este cel mai puternic argument pentru egalitatea dintre barbati si femei!).

Nice mai spune ca femeia „este transformata intr-o fiinta mai inapta de profesia ei si din urma, aceea de a naste copii zdraveni” (imi place foarte mult epitetul!!). Hai, mai frate, mai mult de jumatate din populatia acestei planete sa aiba aceeasi profesie!! Ce monotonie! Si dupa cate stim: nu la toti ne place ceea ce facem... Sou, za conclujn iz: it dependz on iu, uman. Iu hav za rait tu ciuz! Acum, serios vorbind, Simone de Beauvoir spunea in Al doilea sex ca nu exista un instinct matern (Simone nu a avut copii, as far as I know). Nu stiu ce sa spun, nu am copii. Iar daca voi avea, motherhood sigur nu ca fi unica mea profesie. Iar acel epitet de mai sus, „zdraveni”, imi creeaza impresia de primitiv... Primitiv simplu, rudimentar (despre oameni [femei?! n. m.] si manifestarile lor) salbatic; p.ext. neicivilizat, necioplit, grosolan. Adica, femeia ar fi apta doar de a naste copii... zdraveni?... Prin asta manifestandu-si primitivismul. Primitivism fata de barbati. Asta a vrut Nice? No, spre dezamagirea d-lui, nu este asa!

Mi-a atras atentia inca ceva : „[...] expunerea [femeii, n.m.] in fata barbatului, poate chiar pana la „a scrie o carte” [...]”. Intre ghilimele?? A scrie o carte, intre ghilimele?? Ai hav nou aza comentz, iksept zis uan: ?? Conclusion: primitivism in gandire (daca imi dati voie sa fiu radicala de data asta)! Daca o femeie nu stie sa scrie o carte, atunci barbatii nu stiu sa faca copii (tot radicala sunt)!

The next conclusion: la inceput am fost furioasa, apoi m-am amuzat razand nervos, apoi am devenit serioasa, dupa aceea am uitat, iar acum mi-am reamintit si iarasi sunt furioasa (Furie = Stare de extrema iritare in care se pierde stapanirea de sine; manie nestapanita; violenta.) Fiti siguri, nu este furia din The Sound and the Fury, desi, barbatii ar putea/vrea sa creada ca asa este. Si cand sunt furioasa, ascult „I Wish I Had An Angel”, Nightwish.