*Aceasta postare se vrea a fi o comemorare a marei artiste Madalina Manole la un an de cand s-a dus. * Cei care ma cunosc stiu ca de un an si 4 luni am plecat din Romania stabilindu-ma pentru o vreme in Ucraina. Stirile din Romania le aflu de pe internet. Uneori urmaresc posturi TV romanesti cu ajutorul antenei parabolice. Deci in mare parte sunt la curent.
Nu am urmarit cazul Madalina Manole decat in iulie 2010 cand s-a si produs tragedia. Spun asta, pentru ca sa nu se creada ca fac si eu parte din oamenii carora le place senzationalul, barfa si spectacolul. Am aflat de toata zarva din Romania despre acest caz zilele trecute cand s-a implinit un an de la moartea artistei.
De Madalina Manole ma leaga un lucru foarte important pentru mine, lucru pe care nu-l pot spune aici, si nici nimanui intre patru ochi, un lucru pe care l-as putea imparti numai cu ea, Madalina, daca ar mai trai. Atat.
Nu am fost si nu sunt fana Madalina Manole. Ea e doar prima cantareata din Romania pe care am cunoscut-o. Prima-prima. Desigur imi pare rau ca in vara 2000 nu am mers la concertul ei de pe plaja din Navodari. Acum n-o sa pot merge la vreun concert de al ei niciodata. Din 2000 incoace nu am ascultat-o decat eventual la radio sau la TV.
Pe langa faptul ca am acea "legatura" personala cu Madalina, trebuie sa subliniez de ce scriu aceste randuri acum si aici:
1) Madalina Manole a facut muzica usoara (NU POP!) romaneasca autentica;
2) Intotdeauna m-am pierdut in raguseala usoara si catifeaua din vocea ei;
3) A fost, este si va fi o femeie cu adevarat frumoasa.
Nici macar nu am un CD de al ei... Si foarte tare as vrea ca ea sa se poata odihni in pace, sa nu i sa auda numele decat din gura celor care o iubesc cu adevarat.
"Viata merge mai departe, ce e al tau e pus deoparte."
(Madalina Manole, "E spectacol")
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu