“A trecut un an. Un an de cand am ramas singuri si pustiiti fara draga noastra Madalina Manole. Fiecare zi care a trecut, si probabil multe din cele care vor veni, a navalit cu mii de intrebari, asemeni unui tsunami care te loveste cu forta sa coplesitoare si sumbra. Peste toate, insa, pluteste ca un nor negru obsedantul “DE CE”? De 1 an, numele Madalinei Manole este sinonim cu sinucidere, Furadan, scandal, circ. Nu asta ne dorim noi pentru Madalina noastra! Nu vrem sa fim etichetati si impartiti in doua tabere in functie de apartenenta la razboiul acesta absurd care se poarta in familia ei. Nu vrem sa fim tarati, fara voia noastra, intr-o cauza care nu ne apartine! Nu ne putem imagina si nu ne dorim sa traim vreodata o durere asa covarsitoare ca a unor parinti care-si ingroapa fiica sau a unui sot care-si ingroapa sotia, insa noi nu am ingropat-o pe artista MADALINA MANOLE. EA TRAIESTE SI VA TRAI TOT TIMPUL IN SUFLETUL NOSTRU ! Vrem sa fim lasati sa ne rugam in liniste pentru sufletul ei frumos, care ne-a daruit atat de multe, dincolo de tot ce se propaga in presa in fiecare zi, de ipoteze socante, de dezvaluitori aparuti peste noapte, etc. Noi avem propria noastra versiune despre Madalina: o poveste frumoasa despre Printesa noastra draga, o poveste care a inceput acum 20 de ani, cand zeci de mii de inimi din Romania bateau la unison, in acelasi ritm de “Fata draga” sau “Ei si ce”. Copii de 3 ani sau varstnici de 60 de ani deopotriva, cunosteau fara gres cuvintele cunoscutelor piese. Festivalul de la Mamaia era sinonim cu aparitiile si recitalurile ei sau cu locul acela magic unde se lansau noi si noi slagare, era umbrela de soare sub care ne adunam fani din toate colturile tarii pentru a fi alaturi de EA. Ne consumam energia celor mai frumosi ani din viata noastra scriindu-i poezii induiosatoare si naive, copiindu-i stilul, coafandu-ne ca ea, invatand pe de rost mii de versuri ale cantecelor ei, alcatuind albume cu fotografii, decupaje din ziare, aratandu-i in acest fel dragostea si admiratia noastra. In fiecare an, ziua de 14 iulie era cea mai luminoasa pentru sufletul nostru: ne pregateam emotionati cu cateva zile inainte, facand cheta din putinii bani alocati de parinti, pentru a-i cumpara flori, sampanie, tort sau ursuleti din plus cu care speram ca intr-o buna zi se va juca Puiul ei mic. O sarbatoream cantand, asternandu-i la picioare covor de flori si petale ale iubirii noastre neconditionate, ne certam pentru un autograf si eram mandri foc cand primeam pupicul ei pe obraz. Anii au trecut… Ne-am facut mari admirand-o si neuitand nicio clipa sa-i fim alaturi in zilele importante din viata ei cu o scrisoare, un telefon, un mesaj sau un gand bun… Basmul nostru s-a sfarsit brusc in dimineata zilei de 14 iulie 2010, zi in care ne pregateam sa-i sarbatorim cele 43 de veri… A zburat spre farama de stea care-i era harazita, lasandu-ne uimiti si indurerati dupa disparitia ei. Putini stiu ca in fiecare luna, pe data de 14, de la ora 22.00, a devenit deja o traditie sa inaltam o rugaciune comuna din toate colturile tarii si ale lumii, o rugaciune prin care speram ca Madalina sa-si gaseasca linistea binemeritata. Stim ca de acolo, din cerul ei, ne priveste si este mandra de noi, cei care o pretuim ca ARTISTA care a lasat tarii asteia o comoara inestimabila de slagare si de cantece valoroase ce vor incanta sufletele oamenilor si peste 50 de ani… Madalina ne-a predat pe parcursul scurtei sale vieti, o mare lectie: DISCRETIA! Haideti sa ne-o insusim! Din pacate, indiferent cat de mult ne-am lupta, ADEVARUL este unul singur si se ridica deasupra tuturor intrebarilor si ipotezelor: Madalina nu mai este aici si nimeni si nimic nu o mai poate aduce inapoi. Ea nu mai poate fi fizic, aici pe Pamant, cu noi, dar TREBUIE SA TRAIASCA IN SI PRIN FELUL IN CARE-I CINSTIM MEMORIA! Daca aceasta postare te-a miscat catusi de putin, daca ne impartasesti aceasta rugaminte de suflet, te rugam sa postezi aceasta scrisoare-manifest pe wall-ul tau pentru ca toata lumea sa inteleaga cine suntem noi, ce ne dorim si sa se alature apelului nostru la discretie, pace si intelegere! FANII MANOLISTI”! Postat de: Ana-Maria Gombos aici
