Blogul unei feministe

miercuri, 5 august 2026

Orange Blossom - ca o ploaie cu tunete în luna lui mai

Orange Blossom - ca o ploaie cu ~~tunete~~ bombe în luna lui mai!

Recunosc că doar azi am aflat de ei, algoritmii cumva mi i-au scos în cale. Nu știu de ce, însă mă bucur nespus de mult. E magic. Nu, mistic. Și ritualic.

În rest, e august. Se topește asfaltul de la cădurile de peste +36'C. Pe cer nu zboară decât avioane militare. Aici în Ucraina trăim fără chemtrail cum ar veni, pentru că trăim cu rachete balistice și shahede.

În colțul meu de țară avem noroc, e liniște (dar dubioasă). Și oroarea care ne sugrumă pentru al cincilea an poate fi, într-un mod anxios, însoțită de muzica de la Orange Blossom.

Haideți, să avem grijă de noi înșine. Pentru că ziua de mâine nu ne este promisă.

joi, 25 iunie 2026

În vremuri de război

”Ca să nu plâng, eu râdeam...”

Lesia Ukrainka

sâmbătă, 23 mai 2026

Esther Perel did NOT ruin my life

De când am descoperit activitatea lui Esther Perel, am învățat foarte multe lucruri importante. În special să pun întrebări potrivite.

După cum spune ea însăși (aprox.): ”You know a question is good when it has several answers”.

Iar întrebarea decisivă din partea ei, care a rămas cu mine este:

”Do you want to be right or do you want to be happy?”

De aici și pornește blândețea cu care să ne tratăm pe noi înșine și pe cei apropiați.

luni, 20 aprilie 2026

A song of lament

Acest cântec de lamentare îl ascult măcar o dată pe săptămână de jumătate de an.

Alexandra Blakely - Open

Fiecare vers este important și încărcat cu sens, însă acest fragment m-a atins cel mai mult la prima audiție.
Recomand.

...Grief is a form of worship,

praising that which we love

for there is no love

that does not contain loss

and everything we love,

we will lose...

Să ne auzim cu bine.

joi, 19 februarie 2026

Brusc!

Începem anul în forță, deși deja e aproape sfârșitul lui februarie. Dar ce mai contează, dacă sunterm puși pe treabă?

Ucraina luptă. Pe toate fronturile.

marți, 16 decembrie 2025

Un gând la sfârșit de an

Anul acesta a fost foarte intens emoțional. Greu, de fapt.

N-am făcut multe pentru alții, deoarece am fost ocupată cu propia mea recuperare. Tot ce presupune asta. Ca rezultat, s-a schimbat totul în atitudinea mea față de lume și, cel mai important, față de mine însămi. Văd clar. Știu unde mă aflu și știu ce vreau. Știu ce nu vreau. Am învățat să nu mai tolerez ceea ce demult trebuia să alung din viața mea. Respir ușor.

Unele ramuri uscate au căzut. În locul lor au crescut flori cărnoase.

I know my village. I do not carry this all alone.

Celor ce trec pe aici le doresc pace interioară și luciditate în anul care vine. Ceea ce duc și eu cu mine mai departe.

Bless your heart, y'all!

miercuri, 5 noiembrie 2025

Where Have All the Flowers Gone?

Dacă nu mă uitam la filmul Bugonia (recomand) azi, nu îmi mai aduceam aminte despre Marlene Dietrich și cântecul acesta! 2008 a fost anul când am făcut cunoștință mai aproape cu melodiile interpretate de marea actriță. Where Have All the Flowers Gone? - una dintre preferatele mele. Atunci a fost pe repeat săptămâni la rând. Varianta în germană tot îmi este dragă. Anii ce au urmat rarerori am revenit la Marlene Dietrich. Iar azi dintr-odată atâtea amintiri. Și Mariza tocmai intrase în viața mea... În acest videro îmi place că spune despre autorul cântecului, Peter Seeger.

MARIA RĂDUCANU QUARTET (Mezzo Voce 2009) - "Cristina"

Maria RĂDUCANU s-a născut pe 03 noiembrie 1967, la Huşi, în judeţul Vaslui, România. www.myspace.com/mariaraducanu www.myspace.com/iarnadinvis Nu-i plac cv-urile şi nici cv-urile n-o plac pe ea. Nu crede în etichetări, “recomandări”, “festivităţi de premiere”. Se consideră o "simplă" cântăreaţă sau, şi mai bine, O BOCITOARE DE RIT BIZANTIN. Autodidactă. A studiat vioara şi chitara. Şi literatura franceză, la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi şi Universitatea Bucureşti. În paralel, între anii 1984-1993 a participat la toate concursurile şi festivalurile de tineret importante din ţară, în calitate de compozitoare si interpretă de piese din sfera jazzului. De fiecare dată a fost răsplătită cu premii şi distincţii maxime, salutată de public, elogiată de critica de specialitate. Începând cu ianuarie 2000, după o pauză de 7 ani, Maria revine în viaţa de club şi festivalieră din Bucureşti şi din ţară, impunându-se ca o prezenţă artistică de prim-ordin (în măsura în care se poate vorbi de recunoaştere a valorii atunci când NU faci o muzică de TARABĂ). Ultimii ani i-au adus realizări impresionante: opt albume sub nume propriu, dintre care două (PE VALE şi LUMINI) desemnate la Galele Societăţii Civile drept "Cele mai reuşite creaţii discografice de jazz ale anului". Cântă consistent în ţară şi în străinătate (Statele Unite, Franţa, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Albania, Suedia, Polonia, Cehia, Italia, Luxemburg etc). Apare ca invitată pe albumele VIAŢA LUMII (JAM RECORDS, 2003, cu Mircea Tiberian Quartet) şi MARGENTO (SOFT RECORDS, 2005, proiect multiart condus de poetul Chris Tanasescu). M.R. a colaborat cu majoritatea muzicienilor de jazz din România (între care Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Pedro Negrescu, Mihai Iordache, Eugen Nichiteanu, Sorin Terinte, Puiu Pascu etc) şi cu personalităţi ale jazzului occidental (între care germanii Maurice de Martin, Jan Roder şi Michael Griener, americanii Chris Dahlgren, Ben Abarbanel-Wolff şi Travis DiRuzza, francezii Siegfried Kessler si Malo Vallois, suedezul Krister Jonsson). Dezvoltă un proiect de "cântece" (ruseşti, sefarde, spaniole, italiene, sud-americane etc) în duo cu chitaristul clasic Maxim Belciug. 2005 - turneu în Marea Britanie cu proiectul MARGENTO (poetry performance/ action painting/ vocal improvisations), cu participare la Fringe Festival Buxton, unde trupa obţine premiul pentru cel mai AVANGARDIST show. În 2009, Marreterraniu Production din Corsica şi MEZZO VOCE au produs pentru Televiziunea Franceza dvd-ul MARIA RADUCANU QUARTET, conţinând 53 de minute de muzică live. Protagoniştii acestui eveniment sunt, în afară de subsemnata, Krister Jonsson (ghitară), Derek Shirley (contrabas) şi Michael Griener (percuţie). În aprilie 2010, la invitaţia celebrului muzician american de avangardă, JOHN ZORN, înregistrează la New York, pentru prestigiosul label TZADIK, un album ce va fi lansat în octombrie acelaşi an. Partener, pe albumul ZIORI, îi este ghitaristul de jazz MARC RIBOT (colaborator, printre alţii, al unor staruri precum Tom Waits, Elvis Costello sau Norah Jones). Maria Raducanu este o artistă greu de categorisit stilistic. De un clasic nonconformism, ea îşi provoacă publicul, cu fiecare nouă apariţie, la sinceritate, deschidere, declişeizare. Maria Răducanu nu cântă pentru snobi, deşi muzica ei este una de rafinament. Că se află stând turceşte pe o străduţă din Paris sau pe scena unei Filarmonici, cântul ei stă sub semnul aceluiaşi crez "dostoievskian" potrivit căruia Frumosul va mântui Lumea. Discografie: Pe Vale - 2002, La Strada Music, cu V. Golcea(contrabas) şi S. Romanescu (ghitară electrică) Colinde - 2002, La Strada Music, cu V. Golcea (contrabas) şi S. Romanescu (ghitară electrică) Lumini - 2004, La Strada Music, în duo cu Mircea Tiberian (pian) Cântece din Răsărit/Chants du Levant - 2005, în duo cu Jan Roder (contrabas, Berlin), INSTITUTUL CULTURAL FRANCEZ din Bucureşti La Tarara / cântece vechi spaniole - 2005, ARBORE SONOR, duo cu Maxim Belciug (ghitară clasică) TROIKA / cântece tradiţionale ruseşti - 2005, ARBORE SONOR, duo cu Maxim Belciug PURE MUSIC - 2008, The End Film, în duo cu Krister Jonsson (ghitară electrică, Suedia) ZIORI - 2010, TZADIK, în duo cu Marc Ribot (ghitare, bass) Vocal pe albumele Viata Lumii (2003, Jam Records, Mircea Tiberian Quartet) şi Margento - musical paintings out of the poetry oven (2005, SOFT RECORDS, album multimedia, proiect ce îmbină action painting cu poezia şi improvizaţiile muzicale, în formula Chris Tanasescu (lead, cuvinte), Vali Baicu (keyboards, compoziţie), Vali Q (percuţie), Grigore Negrescu (action painting), Maria Raducanu (improvizaţii vocale). Referinţe de presă Maxim Belciug, “VOCEA de PE VALE”, Dilema, anul X, nr.493 ” (...) Maria Răducanu – o voce greu de descris. Tot ce aş putea spune ar ţine de domeniul elogiului (ditirambului, laudativului ieşit din orice matcă...). Mă voi rezuma la o numi VOCEA în continuarea acestui text. VOCEA aceasta aminteşte de o altă VOCE a românilor, Maria Tănase, sau de una a francezilor, Edith Piaf, sau a portughezilor, Amalia Rodrigues, sau de altele, în acelaşi mod excepţionale (Cesaria Evora, Mahalia Jackson...). Am numărat aceste voci nu pentru a mi se răspunde că există mari diferenţe între ele, după diverse criterii, ci sperând să se inţeleagă ceea ce le uneşte: o simţire “anume”, o cantitate şi o calitate a ei.(...) “ --------------------------------------------------------------- Matei FLORIAN, “Despre duhuri şi har”, DILEMA VECHE, 2005 “(...) Vocea Mariei Răducanu a fost, neîndoielnic, blagoslovită de har. (...) Uşurinţa cu care intră în intimitatea melodiei, eleganţa cu care ştie să-i folosească şi cel mai neînsemnat detaliu, delicateţea cu care atinge cuvintele desferecându-le de praf şi de zgură, nonşalanţa cu care îşi leagănă cântecul te duc cu gândul la o plutire pe care numai glasul celor aleşi ţi-o poate dărui.(...)--------------------------------------------------------------

-Ioan Cristescu, “Maria Răducanu şi muzica străveche”, ZIARUL FINANCIAR, iulie 2005

“(...) Pentru mulţi, personalitatea Mariei Răducanu nu mai este un secret, fiind una dintre cele mai populare cântăreţe de jazz. Uşurinţa cu care trece din domeniul jazzului la folclorul românesc, spaniol, rusesc surprinde şi dă “nemăsura” unui talent cu adevărat excepţional. Deşi a debutat discografic destul de târziu, are deja 7 cd-uri la activ, în mare parte în colaborare cu artişti străini (Franţa, Germania, SUA), dar şi români. Pentru cei care au ascultat-o, intensa emoţie cu care interpretează, fuga de clişee, de manierisme şi absenţa comercialului sunt deja mărci Maria Răducanu. Actualul CD “Cântece din Răsărit-Chants du Levant” (...) nu-şi propune să promoveze folclorul, ci, mai ales – cu ajutorul unui artist străin care nu cunoaşte “calapoadele” stilistice româneşti, Jan Roder – să redescopere arhaicul uitat. (...) Maria Răducanu şi Jan Roder se bazează pe simplitate şi esenţializare. Muzica şi vocea au o forţă pe care Maria Răducanu o readuce dintr-un illo tempore arhaic, cu inflexiuni ritualice şi cu îndemnul subsidiar de a ne întoarce privirea spre noi înşine ca locuitori binecuvântaţi ai unui Levant universal şi nu ai kitschului balcanic recent. (...)” --------------------------------------------------------------------------------------------------- Virgil Mihaiu, AVÂNT JAZZISTIC LA I.C.R. STOCKHOLM ŞI VIENA, revista STEAUA, Cluj-Napoca, noiembrie 2007 “Cântăreaţa româncă poate concura de la egal la egal cu marile individualităţi ale jazzului mondial vocal actual, în care monopolul limbii engleze s-a diluat în beneficiul sonorităţilor lingvistice tot mai variate. Ea a interpretat piese în română, portugheză şi aromână, cu deplin control asupra nuanţelor semantice, dar şi asupra întregului spectru sonor al vocii. Maria Răducanu are harul înnăscut şi inconfundabil al marilor artiste, de factura unor Maria Tănase sau Amalia Rodrigues, cu aplicaţiune pentru creativitatea specifică jazzului. (...)” TIME OUT, NEW YORK, may 2010 „Maria Raducanu is possessed of a ridiculouslz clear, beautiful voice... (...A mixture of fado and experimentalism. Prepare to be bewitched!” TZADIK, www.tzadik.com „Tzadik is proud to present the first domestic release by the astonishing Romanian singer Maria Raducanu. Possessing one of the most distinctive voices in the world, Maria mixes Romanian dirges with Fado, Rembetika, blues and improvisation in creating a music that is pure, deeply emotional and goes straight to the heart. Joined here by the incredible guitarist Marc Ribot for an intimate duo recital, this is a remarcable cd of doinas that casts a hypnotic spell, and will appeal to lovers of jazz vocals, world music and more.”