AVERTIZARE: daca nu va place muzica populara romaneasca, nu cititi aceasta postare - n-o sa va placa.

Nu mor caii cand vor cainii (*)
Despre muzica populara romaneasca

Intro: Nu esti roman adevarat, daca nu-ti place muzica populara romaneasca!

M-am nascut spre sfarsitul lui octombrie 1983 intr-o localitate romaneasca numita Voloca din judetul Cernauti, Ucraina. Sunt romanca de nationalitate, iar limba romana este limba mea materna. Satul nostru isi pastreaza traditiile si obiceiurile romanesti in pofida faptului ca este inconjurat de sate ucrainene, care au fost si ele romanesti, dar au fost asimilate de ucraineni. Romanii din satul meu isi pastreaza identitatea romana datorita faptului ca nu au renuntat pana acum la scoala si biserica in limba romana. Si, desigur, romani fiind, muzica populara romaneasca este suflul nostru.

Exista la noi in sat un obicei, numai al nostru. Ma rog, poate fi numit "hora", aia de demult, numai ca noi ii spunem "nunta in sat". In centrul Volocii este un spatiu special amenajat pentru dansul nuntilor. Duminica, de obicei cand e cald (aprilie-noiembrie), cei ce-si sarbatoresc nunta se aduna in acel spatiu special si danseaza. Danseaza nuntasii si tinerii care "au intrat in joc" (adolescentii care dau semne cum ca ar fi pregatiti pentru casatorie, adica fetele mari si flacaii). Insa la nunta vine tot satul sa se uite. Si e plin de lumea acolo ca la Revolutia din '89.

Muzica care se canta la nunti in sat desigur e muzica populara romaneasca. De mic copil mergeam si eu cu gasca mea, ne impiedicam pe sub picioarele celor mari pe acolo si nu acordam atentie muzicii. Mie personal muzica populara nu-mi placea deloc. Intotdeauna imi crea o senzatie de tristete, o tristete de a adultilor, pe care eu o alungam cum puteam de bine. Aveam un vecin din Basarabia care mai aducea muzica populara basarabeana si de cate ori o ascultau cu parintii mei, fugeam si ma ascundeam pe unde puteam ca sa nu stau sa ascult lalaiala aceea.

Mai tarziu, la noi in casa au aparut doua casete: Irina Loghin si Sofia Vicoveanca. Pe ele le ascultam. Pe prima, pentru "baladele" ei, pe a doua, pentru comicul versurilor si vocea joasa. Dar nu intelegam si nu percepeam valoarea adevarata a muzicii populare romanesti la momentul acela. Mai tarziu m-am facut si eu fata mare si a trebuit sa dansez pe muzica populara la nunti in sat si imi placea, nu-mi placea, dantuiam si eu cu toti in rand.

In vara 2003 (se pare), am mers la nunta fiului nasilor mei. Ei fiind mai instariti, au invitat-o ca solista pe Margareta Clipa. Cand am ascultat-o prima data live acolo la nunta, am ramas tablou: WOW!!! Extraordinar!! Ori ca m-a impresionat interpretarea live in sine, ori ca Margareta Clipa are o energie speciala, dar dupa aceea o vara intreaga am ascultat-o cumparandu-mi cateva casete din Suceava.

Mai tarziu, in Timisoara, am descoperit-o pe Maria Dragomiroiu. Cumparat caseta si ascultat la greu. Ce nu-mi placea la ea era ca folosea tehnologia moderna in muzica, gen orga si efecte de calculator. Nu stiu, poate din cauza pletei bogate sau a vocii si interpretarii usoare, dar eram vrajita.

Intr-un 1 Decembrie, a avut loc un mare concert la Universitatea de Vest din Timisoara unde eu eram studenta la vremea aceea. Invitati au fost: Maria Ciobanu, Nicolae Furdui Iancu, Sofia Vicoveanca, maramuresenii cei doi, cuplul, nu tin minte cum ii cheama, de-i arata si pe la TV foarte des, si inca cativa artisti. Recunosc, nu mi-a placut Maria Ciobanu (stupid me!). Sofia Vicoveanca...

Ah, Sofia Vicoveanca! Cui nu-i place vocea ei joasa? Flirtul si flerul din interpretarea ei. Jucausenia. Eleganta ei naturala. Cine mai poate purta traista pe umar si opinci intr-un mod atat de elegant ca Sofia Vicoveanca? Eh, nimeni. Am mai avut ocazia s-o ascult live intr-un mai la Cernauti la nu mai stiu ce eveniment oraganizat de minoritatea romana din Ucraina. Nu ma intereseaza ca se spune ca in concertele sale alterneaza cantecele cu recitale de poezii pentru ca nu face fata. Ma intereseaza doar ca femeia asta stie sa se tina pe scena.

Tot atunci, l-am ascultat pe Nicolae Furdui Iancu cu veneratie cand a inceput cu cantecele lui patriotice. Plus ca era sala arhiplina, iar in jurul salii, la distante a cate 5 metri, falfaia cate un Tricolor peste capul celor care stateau in picioare. Asa un sentiment de patriotism nu am mai trait niciodata in viata mea. Si mi se intampla pentru prima data. Cred ca a fost unul dintre factorii definitorii care m-au facut sa vreau sa ma stabilesc in Romania.

Desigur ca maramuresenii nu m-au lasat indiferenta. Aduceti-mi aminte cum ii cheama pe cei doi, cuplul, ca sa le spun pe nume. Ea canta la chitara aia cuidata, stiti, o tine ca pe un contrabas.

Prin 2006 ne-am instalat antena parabolica acasa, as ca m-am scapat la Etno TV si Favorit. Zilnic ma uitam la cate ceva. Asa am invatat ca exista mai multe feluri de muzica populara romaneasca, ca este impartita pe zone. Si am invatat si sa le diferentiez.

Asa am descoperit doua interprete bune care mi-au placut. Sa ma ierte Dumnezeu, dar nu-mi pot aminti acum cum o chema pe doamna aceea mai in varsta. Stiu doar ca era din zona Bistritei, a murit acum un an sau doi (?), melodie renumita interpreatata (aprox.) "Draga ti-s si da si nu, ca si acum, si pana amu" si numele ii suna ceva de genul "protopopescu" (???). NU POT SA-MI AMINTESC NUMELE EI ACUM. Si mi-e rusine... Are un nume greu, dar frumos.

A doua artista a fost Aneta Stan, din Dobrogea. Ori muzica populara dobrogeana mi-a mers la suflet, ori m-a impresionat costumul popular cu accente turcesti al Anetei Stan, dar stiu ca de atunci o ascult cu placere.

Tot in 2006, de Martisor, am ascultat-o live la Cernauti pe Daniela Condurache. Peste o luna si jumatate, cand am urcat in clasa I in trenul spre Timisoara, impreuna cu mine a urcat o doamna cu ochelari de soare, aveam loc in acelasi compartiment. Habar nu aveam cine este ea, pana cand o alta doamna n-a recunoscut-o: era Daniela Condurache. Am stat de vorba 12 ore, pana cand a coborat ea la Arad. Nu ne-a cantat in tren, dar vocea ei de altista mi-a bucurat urechile. Si fiind o persoana simpla si pe cat se poate de umana, mi-a dat si autograf, si numarul de mobil (just in case).

Odata, am vazut o emisiune despre viata Mariei Ciobanu. Abia atunci am inteles de ce poti s-o iubesti pe aceasta artista mare. Eu preferand vocile feminine joase, nu i-am acordat vocei de ciocarlie a Mariei Ciobanu atentie din start. Acum am tot respectul pentru aceasta cantareata atat de importanta pentru muzica populara romaneasca. R.E.S.P.E.C.T.

In decembrie 2007, am descoperit-o pe geniala Maria Raducanu, cantareata mea de suflet. Desi canta jazz si n-ar trebui sa intre in categoria muzica populara de aici, dar nu pot sa nu mentionez melodiile populare interpretate de ea in stil etnojazz. Cine stie cunoaste. Mai mult nu spun nimic. Doar ca din muzica Mariei Raducanu am aflat de... Maria Tanase. Abia in 2007-2008 am aflat de Luceafarul muzicii populare romanesti. Mai bine mai tarziu decat niciodata, dar, oricum, era inevitabil. Asa cum canta Maria Tanase "Ciuleandra" n-o face nimeni. Si nimeni nu va face-o vreodata. Si cu asta am spus totul.

Desi am trait 7 ani in centrul Banatului, si anume la Timisoara, cu greu am digerat muzica populara banateana. Nu stiu de ce. Pe langa eleganta celei moldovenesti si bucovinene in care am cresut, muzica populara banateana era cam prea saltareata pentru gustul meu. Dar pentru ca ma angajasem la un ONG in care se faceau deseori chefuri (si) cu muzica populara banateana, am prins gustul. Acum nu stiu, ori accentul banatean, ori alunita de deasupra buzei, dar o ascult cu mare placeree pe Stana Izbasa.

Azi-dimineata, m-a impresionat enorm de mult Madalina Manole cand am ascultat-o pentru prima data cu "Cine iubeste si lasa". O amintesc si pe ea aici.

Desigur, exista si multi alti interpreti veritabili de muzica populara romaneasca pe care eu inca nu i-am descoperit. Va rog foarte frumos sa mi-i indicati aici, pentru ca o sa-i ascult cu placere.


PS: Stiti de ce m-am adaptat eu atat de usor si am trait ca pestele in apa in Banat? Pentru ca bucovinenii si banatenii se aseamana: sunt la fel de mandri si plini de sine. :))))))))))))))))))) O, da, hai, iubiti-ma mai putin pentru ca am spus asta!!

(*) Melodie de Stana Izbasa.