O mie de fluturi rosii, o mie de fluturi albi, o mie de fluturi rosii, o mie de fluturi albi, o mie de fluturi rosii, o mie de fluturi albi, o mi...

Sosesc păsările călătoare (1984)

Regizor: Geo Saizescu

Cu: Jean Constantin, Sebastian Papaiani

Cândva prin 2006-2007 am văzut filmul acesta. Eram în Ucraina, dar având antena parabolică am putut urmări filmul pe un post TV românesc. L-am văzut împreună cu familia mea, pentru că era într-o după-masă de duminică. Nu pot spune că mi s-a părut interesant filmul ca atare, dar m-am uitat vrăjită de la început până la capăt, şi eu, şi, tata, si mama, şi fratele. Nu pot iarăşi spune ce nu mi-a plăcut în film. Poate locaţia filmului. Poate regizarea acestuia. Poate chiar însuşi subiectul filmului. Chiar nu ştiu. Mai mult: mi s-a părut un film plictisitor pentru vârsta mea de atunci. DAR. M-am lăsat vrăjită de păsările acestea rotindu-se deasupra Deltei. De melodiile de genul acesteia. Şi de citatul cu fluturi... Acesta mi-a devenit un motto aproape obsedant, mai ales că sunt o mare iubitoare de fluturi. De tot ce înseamnă ei şi în realitate, şi ca simbol (nu, înca nu am citit Orbitorul lui Cărtărescu...).

* Nu, nu ştiu cine cântă melodia asta. Mă ajutaţi?

LATER EDIT: Am văzut că în the final credits ale filmului apare "Textul cântecului: DRAGOSTEA TA de Aurel Storin". Am dat search pe Google. Mi-a dat pe Trilulilu: Tatiana Heghea - "Iubirea ta" - O preluare muzicala interpretata de frumoasa basarabeanca Tatiana Heghea din Chisinau, dupa textul cantecului "Dragostea Ta" de Aurel Storin din filmul "Sosesc Pasarile Calatoare 1984" , melodia era interpretata in acel film de celebra actrita Tora Vasilescu.

Mulţumesc, m-am descurcat şi singură! :)) Faza e că eu în Ucraina nu am acces la fişiere audio/video româneşti postate pe Trilulilu, pentru că acest site are politici de drepturi de autor pe teritoriul României (oricum ştiam asta).

DAR

Acum am altă dilemă :)). Din ce film e fragmentul acesta cu Tora Vasilescu care îmi apare primul la căutare pe Youtube?

LATER EDIT 2: Am dat search pe Google cu Tora Vasilescu şi Pietrini - că acest nume apărea şi într-un comentariu - şi mi-a dat Cel mai iubit dintre pământeni (1993). NORMAL CĂ NU L-AM VĂZUT, DA? Cu: Ştefan Iordache, Maia Morgenstern, Gheorghe Dinică, Dorel Vişan, Tora Vasilescu. Mi-aş dori atât de mult să-l văd!...

*Mulţumesc, dragă Google!*

DAYTIME! 8

Trezire involuntară: 7.02am (culcat aseara la 3 dimineaţa). Mariza a venit la mine în pat, după ce a deschis toate uşile până în camera mea, şi a ţinut neapărat să-şi bage năsicul umed mai întâi în urechea şi apoi în nara mea stângă... Ah, I was told that the door-opening thing is genetical in her. :))

În fiecare din noi trăieşte o amy winehouse!

MANIFEST PENTRU LINIŞTEA MĂDĂLINEI!

“A trecut un an. Un an de cand am ramas singuri si pustiiti fara draga noastra Madalina Manole. Fiecare zi care a trecut, si probabil multe din cele care vor veni, a navalit cu mii de intrebari, asemeni unui tsunami care te loveste cu forta sa coplesitoare si sumbra. Peste toate, insa, pluteste ca un nor negru obsedantul “DE CE”? De 1 an, numele Madalinei Manole este sinonim cu sinucidere, Furadan, scandal, circ. Nu asta ne dorim noi pentru Madalina noastra! Nu vrem sa fim etichetati si impartiti in doua tabere in functie de apartenenta la razboiul acesta absurd care se poarta in familia ei. Nu vrem sa fim tarati, fara voia noastra, intr-o cauza care nu ne apartine! Nu ne putem imagina si nu ne dorim sa traim vreodata o durere asa covarsitoare ca a unor parinti care-si ingroapa fiica sau a unui sot care-si ingroapa sotia, insa noi nu am ingropat-o pe artista MADALINA MANOLE. EA TRAIESTE SI VA TRAI TOT TIMPUL IN SUFLETUL NOSTRU ! Vrem sa fim lasati sa ne rugam in liniste pentru sufletul ei frumos, care ne-a daruit atat de multe, dincolo de tot ce se propaga in presa in fiecare zi, de ipoteze socante, de dezvaluitori aparuti peste noapte, etc. Noi avem propria noastra versiune despre Madalina: o poveste frumoasa despre Printesa noastra draga, o poveste care a inceput acum 20 de ani, cand zeci de mii de inimi din Romania bateau la unison, in acelasi ritm de “Fata draga” sau “Ei si ce”. Copii de 3 ani sau varstnici de 60 de ani deopotriva, cunosteau fara gres cuvintele cunoscutelor piese. Festivalul de la Mamaia era sinonim cu aparitiile si recitalurile ei sau cu locul acela magic unde se lansau noi si noi slagare, era umbrela de soare sub care ne adunam fani din toate colturile tarii pentru a fi alaturi de EA. Ne consumam energia celor mai frumosi ani din viata noastra scriindu-i poezii induiosatoare si naive, copiindu-i stilul, coafandu-ne ca ea, invatand pe de rost mii de versuri ale cantecelor ei, alcatuind albume cu fotografii, decupaje din ziare, aratandu-i in acest fel dragostea si admiratia noastra. In fiecare an, ziua de 14 iulie era cea mai luminoasa pentru sufletul nostru: ne pregateam emotionati cu cateva zile inainte, facand cheta din putinii bani alocati de parinti, pentru a-i cumpara flori, sampanie, tort sau ursuleti din plus cu care speram ca intr-o buna zi se va juca Puiul ei mic. O sarbatoream cantand, asternandu-i la picioare covor de flori si petale ale iubirii noastre neconditionate, ne certam pentru un autograf si eram mandri foc cand primeam pupicul ei pe obraz. Anii au trecut… Ne-am facut mari admirand-o si neuitand nicio clipa sa-i fim alaturi in zilele importante din viata ei cu o scrisoare, un telefon, un mesaj sau un gand bun… Basmul nostru s-a sfarsit brusc in dimineata zilei de 14 iulie 2010, zi in care ne pregateam sa-i sarbatorim cele 43 de veri… A zburat spre farama de stea care-i era harazita, lasandu-ne uimiti si indurerati dupa disparitia ei. Putini stiu ca in fiecare luna, pe data de 14, de la ora 22.00, a devenit deja o traditie sa inaltam o rugaciune comuna din toate colturile tarii si ale lumii, o rugaciune prin care speram ca Madalina sa-si gaseasca linistea binemeritata. Stim ca de acolo, din cerul ei, ne priveste si este mandra de noi, cei care o pretuim ca ARTISTA care a lasat tarii asteia o comoara inestimabila de slagare si de cantece valoroase ce vor incanta sufletele oamenilor si peste 50 de ani… Madalina ne-a predat pe parcursul scurtei sale vieti, o mare lectie: DISCRETIA! Haideti sa ne-o insusim! Din pacate, indiferent cat de mult ne-am lupta, ADEVARUL este unul singur si se ridica deasupra tuturor intrebarilor si ipotezelor: Madalina nu mai este aici si nimeni si nimic nu o mai poate aduce inapoi. Ea nu mai poate fi fizic, aici pe Pamant, cu noi, dar TREBUIE SA TRAIASCA IN SI PRIN FELUL IN CARE-I CINSTIM MEMORIA! Daca aceasta postare te-a miscat catusi de putin, daca ne impartasesti aceasta rugaminte de suflet, te rugam sa postezi aceasta scrisoare-manifest pe wall-ul tau pentru ca toata lumea sa inteleaga cine suntem noi, ce ne dorim si sa se alature apelului nostru la discretie, pace si intelegere! FANII MANOLISTI”!

Postat de: Ana-Maria Gombos aici

NIGHTTIME!

Mâine dimineaţa încep munca în mod oficial. Primele 3 luni de acasă, iar apoi mă mut la Ivano-Frankovsk, la Ivano-Frankovsk...

******** ************* ******* *********** *************

No hands, no lust. You simply lost me. BUT STILL.

DAYTIME! 7

Trezire involuntara: 7.20am. Ceva mai bine. Doar ca m-am culcat aseara pe la 3 dimineata...

A se cam vedea ASTA in ce ma priveste. *smile*

DAYTIME! 6

Trezire involuntara: 5.36AM. Adormit la loc. Din nou: 6.18AM. Pentru ca mama a facut ceva zgomot alaturi in living...

Dumnezeu e sus. Si e Mare. Si nu ne da mai mult decat putem noi duce. De la El trebuie sa invatam rabdarea, pentru ca aceasta este o virtute.

Da, am obtinut jobul acela super misto din Ivano-Frankovsk!

E oficial: am devenit fan Madalina Manole. Pentru energia aceasta debordanta, pentru cocheta frumusete si VOCEA ei ragusita de catifea. You go girl!

DAYTIME! 5

Foto: azi, cam 6.30AM

Trezire involuntara: 5.38AM. Fratele a trantit usa de la linving. Cine dreac a putut sa adoarma la loc?...

*El s-a trezit atat de dimineata, pentru ca trebuie s-o aduca pe mama cu masina la piata “Kalinnovskij” din Cernauti dupa niste cumparaturi en-gros in legatura cu rochiile de mireasa…*

Bah, Universule, daca tot faci sa ma trezesc cu noaptea-­n cap, fa macar ca sa am de ce! Bring me that cute job in Ivano-Frankovsk, puhleez! (I’m invoking the spirit of the law of attraction, I’m invoking the spirit of the law of attraction, I’m invo…)

Offtopic:

M-a impresionat ieri pana la lacrimi.

In vara 2004, eu am adus ilegal din Suceava o catelusa. Adica ilegal? Ascunsa in geanta la trecerea vamei, fara actele necesare, gen pasaport, carnet de sanatate si microcip. (Ah, nu era pentru prima data, ca am mai trecut in acelasi mod la vama un motanel gasit pe strada in Timisoara in acelasi an, ma rog… *big grin*) I-am dat numele Lealea (dupa cantecul unui rapper din Rusia). Lealea a facut cam prin 2006 doi pui, un catel si o catelusa, carora le-am dat numele, Ursu (pentru ca nu are coada si are blanita gen panda) si respectiv Milla Jovovich (pentru ca am vazut in perioada aceea o emisiune despre viata acestei actrite si mi-a placut foarte mult).

Pe catelusa o strigam prin curte pur si simplu Jovovich, de parca era un soldat Jane ceva (remember Demi Moore?) ;)))))). Ea a trait cu noi mai mult de un an, pana cand a gasit o vecina de-a noastra cui s-o dea, ca ai mei nu puteau gasi. Deci daca mi-amintesc bine, pentru ca in perioada aceea nu am prea fost prin Ucraina, cam prin 2008 Jovovich si-a gasit stapani noi. Mie desigur mi-a parut rau, chiar daca ma aflam in Romania, pentru ca era ea mai nebunatica asa si pentru ca i se potrivea numele Jovovich cu adevarat... Dar am zis ca decat sa se inghesuie la noi in curte cu Lealea si Ursu (pe care ai mei au vrut sa-l pastreze), am zis ca mai bine sa fie stapana in propria ei curte fiind fetita desteapta pe propriile… labute.

N-am mai vazut-o de atunci. Pana aseara…

Cand m-am intors de la Ivano-Frankovsk pe la vreo 11, am coborat din masina (ca m-a luat fratele de la gara) si am simtit ca-mi sare un catel, negru, pe picioare in sus. Pentru ca era intuneric afara si nu se vedea prea bine, am crezut ca era Lealea (ca are si ea blanita neagra) si l-am intrebat pe Denis cum de i-au dat drumul prin curte. El mi-a spus ca nu e Lealea, ci Jovovich, ceea ce mi-au confirmat si parintii, presupunand ca s-a elibert de la legatoare din curtea stapanilor ei.

Nu-mi venea sa cred CUM, dupa 3 ani de zile de cand am dat-o, timp in care nu a fost niciodata la noi, s-a intors ACASA!... *happy tears* Oh, Jovovich, you’re baaack!!

You, stupid dogs, thank you for your doggish fidelity! And yes, I’m a big cat lover…