Blogul unei feministe: DAYTIME! 5

marți, 9 august 2011

DAYTIME! 5

Foto: azi, cam 6.30AM

Trezire involuntara: 5.38AM. Fratele a trantit usa de la linving. Cine dreac a putut sa adoarma la loc?...

*El s-a trezit atat de dimineata, pentru ca trebuie s-o aduca pe mama cu masina la piata “Kalinnovskij” din Cernauti dupa niste cumparaturi en-gros in legatura cu rochiile de mireasa…*

Bah, Universule, daca tot faci sa ma trezesc cu noaptea-n cap, fa macar ca sa am de ce! Bring me that cute job in Ivano-Frankovsk, puhleez! (I’m invoking the spirit of the law of attraction, I’m invoking the spirit of the law of attraction, I’m invo…)

Offtopic:

M-a impresionat ieri pana la lacrimi.

In vara 2004, eu am adus ilegal din Suceava o catelusa. Adica ilegal? Ascunsa in geanta la trecerea vamei, fara actele necesare, gen pasaport, carnet de sanatate si microcip. (Ah, nu era pentru prima data, ca am mai trecut in acelasi mod la vama un motanel gasit pe strada in Timisoara in acelasi an, ma rog… *big grin*) I-am dat numele Lealea (dupa cantecul unui rapper din Rusia). Lealea a facut cam prin 2006 doi pui, un catel si o catelusa, carora le-am dat numele, Ursu (pentru ca nu are coada si are blanita gen panda) si respectiv Milla Jovovich (pentru ca am vazut in perioada aceea o emisiune despre viata acestei actrite si mi-a placut foarte mult).

Pe catelusa o strigam prin curte pur si simplu Jovovich, de parca era un soldat Jane ceva (remember Demi Moore?) ;)))))). Ea a trait cu noi mai mult de un an, pana cand a gasit o vecina de-a noastra cui s-o dea, ca ai mei nu puteau gasi. Deci daca mi-amintesc bine, pentru ca in perioada aceea nu am prea fost prin Ucraina, cam prin 2008 Jovovich si-a gasit stapani noi. Mie desigur mi-a parut rau, chiar daca ma aflam in Romania, pentru ca era ea mai nebunatica asa si pentru ca i se potrivea numele Jovovich cu adevarat... Dar am zis ca decat sa se inghesuie la noi in curte cu Lealea si Ursu (pe care ai mei au vrut sa-l pastreze), am zis ca mai bine sa fie stapana in propria ei curte fiind fetita desteapta pe propriile… labute.

N-am mai vazut-o de atunci. Pana aseara…

Cand m-am intors de la Ivano-Frankovsk pe la vreo 11, am coborat din masina (ca m-a luat fratele de la gara) si am simtit ca-mi sare un catel, negru, pe picioare in sus. Pentru ca era intuneric afara si nu se vedea prea bine, am crezut ca era Lealea (ca are si ea blanita neagra) si l-am intrebat pe Denis cum de i-au dat drumul prin curte. El mi-a spus ca nu e Lealea, ci Jovovich, ceea ce mi-au confirmat si parintii, presupunand ca s-a elibert de la legatoare din curtea stapanilor ei.

Nu-mi venea sa cred CUM, dupa 3 ani de zile de cand am dat-o, timp in care nu a fost niciodata la noi, s-a intors ACASA!... *happy tears* Oh, Jovovich, you’re baaack!!

You, stupid dogs, thank you for your doggish fidelity! And yes, I’m a big cat lover…

2 comentarii:

didiforever9 august 2011 la 11:23
Cainii dau dovezi de fidelitate de multe ori. Ei te recunosc dupa multa vreme, asa cum si cainele meu de mai demult l-a recunoscut pe prietenul meu dupa 7 ani. Ce sa spun, sunt animale grozave, asta ti-o spune un fan convins, hau, hau, hau!!!
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Blogul unei feministe9 august 2011 la 11:34
Hehehe! Stiu si te cred!! ;)
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri

Adăugați un comentariu

MARIA RĂDUCANU QUARTET (Mezzo Voce 2009) - "Cristina"

Maria RĂDUCANU s-a născut pe 03 noiembrie 1967, la Huşi, în judeţul Vaslui, România. www.myspace.com/mariaraducanu www.myspace.com/iarnadinvis Nu-i plac cv-urile şi nici cv-urile n-o plac pe ea. Nu crede în etichetări, “recomandări”, “festivităţi de premiere”. Se consideră o "simplă" cântăreaţă sau, şi mai bine, O BOCITOARE DE RIT BIZANTIN. Autodidactă. A studiat vioara şi chitara. Şi literatura franceză, la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi şi Universitatea Bucureşti. În paralel, între anii 1984-1993 a participat la toate concursurile şi festivalurile de tineret importante din ţară, în calitate de compozitoare si interpretă de piese din sfera jazzului. De fiecare dată a fost răsplătită cu premii şi distincţii maxime, salutată de public, elogiată de critica de specialitate. Începând cu ianuarie 2000, după o pauză de 7 ani, Maria revine în viaţa de club şi festivalieră din Bucureşti şi din ţară, impunându-se ca o prezenţă artistică de prim-ordin (în măsura în care se poate vorbi de recunoaştere a valorii atunci când NU faci o muzică de TARABĂ). Ultimii ani i-au adus realizări impresionante: opt albume sub nume propriu, dintre care două (PE VALE şi LUMINI) desemnate la Galele Societăţii Civile drept "Cele mai reuşite creaţii discografice de jazz ale anului". Cântă consistent în ţară şi în străinătate (Statele Unite, Franţa, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Albania, Suedia, Polonia, Cehia, Italia, Luxemburg etc). Apare ca invitată pe albumele VIAŢA LUMII (JAM RECORDS, 2003, cu Mircea Tiberian Quartet) şi MARGENTO (SOFT RECORDS, 2005, proiect multiart condus de poetul Chris Tanasescu). M.R. a colaborat cu majoritatea muzicienilor de jazz din România (între care Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Pedro Negrescu, Mihai Iordache, Eugen Nichiteanu, Sorin Terinte, Puiu Pascu etc) şi cu personalităţi ale jazzului occidental (între care germanii Maurice de Martin, Jan Roder şi Michael Griener, americanii Chris Dahlgren, Ben Abarbanel-Wolff şi Travis DiRuzza, francezii Siegfried Kessler si Malo Vallois, suedezul Krister Jonsson). Dezvoltă un proiect de "cântece" (ruseşti, sefarde, spaniole, italiene, sud-americane etc) în duo cu chitaristul clasic Maxim Belciug. 2005 - turneu în Marea Britanie cu proiectul MARGENTO (poetry performance/ action painting/ vocal improvisations), cu participare la Fringe Festival Buxton, unde trupa obţine premiul pentru cel mai AVANGARDIST show. În 2009, Marreterraniu Production din Corsica şi MEZZO VOCE au produs pentru Televiziunea Franceza dvd-ul MARIA RADUCANU QUARTET, conţinând 53 de minute de muzică live. Protagoniştii acestui eveniment sunt, în afară de subsemnata, Krister Jonsson (ghitară), Derek Shirley (contrabas) şi Michael Griener (percuţie). În aprilie 2010, la invitaţia celebrului muzician american de avangardă, JOHN ZORN, înregistrează la New York, pentru prestigiosul label TZADIK, un album ce va fi lansat în octombrie acelaşi an. Partener, pe albumul ZIORI, îi este ghitaristul de jazz MARC RIBOT (colaborator, printre alţii, al unor staruri precum Tom Waits, Elvis Costello sau Norah Jones). Maria Raducanu este o artistă greu de categorisit stilistic. De un clasic nonconformism, ea îşi provoacă publicul, cu fiecare nouă apariţie, la sinceritate, deschidere, declişeizare. Maria Răducanu nu cântă pentru snobi, deşi muzica ei este una de rafinament. Că se află stând turceşte pe o străduţă din Paris sau pe scena unei Filarmonici, cântul ei stă sub semnul aceluiaşi crez "dostoievskian" potrivit căruia Frumosul va mântui Lumea. Discografie: Pe Vale - 2002, La Strada Music, cu V. Golcea(contrabas) şi S. Romanescu (ghitară electrică) Colinde - 2002, La Strada Music, cu V. Golcea (contrabas) şi S. Romanescu (ghitară electrică) Lumini - 2004, La Strada Music, în duo cu Mircea Tiberian (pian) Cântece din Răsărit/Chants du Levant - 2005, în duo cu Jan Roder (contrabas, Berlin), INSTITUTUL CULTURAL FRANCEZ din Bucureşti La Tarara / cântece vechi spaniole - 2005, ARBORE SONOR, duo cu Maxim Belciug (ghitară clasică) TROIKA / cântece tradiţionale ruseşti - 2005, ARBORE SONOR, duo cu Maxim Belciug PURE MUSIC - 2008, The End Film, în duo cu Krister Jonsson (ghitară electrică, Suedia) ZIORI - 2010, TZADIK, în duo cu Marc Ribot (ghitare, bass) Vocal pe albumele Viata Lumii (2003, Jam Records, Mircea Tiberian Quartet) şi Margento - musical paintings out of the poetry oven (2005, SOFT RECORDS, album multimedia, proiect ce îmbină action painting cu poezia şi improvizaţiile muzicale, în formula Chris Tanasescu (lead, cuvinte), Vali Baicu (keyboards, compoziţie), Vali Q (percuţie), Grigore Negrescu (action painting), Maria Raducanu (improvizaţii vocale). Referinţe de presă Maxim Belciug, “VOCEA de PE VALE”, Dilema, anul X, nr.493 ” (...) Maria Răducanu – o voce greu de descris. Tot ce aş putea spune ar ţine de domeniul elogiului (ditirambului, laudativului ieşit din orice matcă...). Mă voi rezuma la o numi VOCEA în continuarea acestui text. VOCEA aceasta aminteşte de o altă VOCE a românilor, Maria Tănase, sau de una a francezilor, Edith Piaf, sau a portughezilor, Amalia Rodrigues, sau de altele, în acelaşi mod excepţionale (Cesaria Evora, Mahalia Jackson...). Am numărat aceste voci nu pentru a mi se răspunde că există mari diferenţe între ele, după diverse criterii, ci sperând să se inţeleagă ceea ce le uneşte: o simţire “anume”, o cantitate şi o calitate a ei.(...) “ --------------------------------------------------------------- Matei FLORIAN, “Despre duhuri şi har”, DILEMA VECHE, 2005 “(...) Vocea Mariei Răducanu a fost, neîndoielnic, blagoslovită de har. (...) Uşurinţa cu care intră în intimitatea melodiei, eleganţa cu care ştie să-i folosească şi cel mai neînsemnat detaliu, delicateţea cu care atinge cuvintele desferecându-le de praf şi de zgură, nonşalanţa cu care îşi leagănă cântecul te duc cu gândul la o plutire pe care numai glasul celor aleşi ţi-o poate dărui.(...)--------------------------------------------------------------

-Ioan Cristescu, “Maria Răducanu şi muzica străveche”, ZIARUL FINANCIAR, iulie 2005

“(...) Pentru mulţi, personalitatea Mariei Răducanu nu mai este un secret, fiind una dintre cele mai populare cântăreţe de jazz. Uşurinţa cu care trece din domeniul jazzului la folclorul românesc, spaniol, rusesc surprinde şi dă “nemăsura” unui talent cu adevărat excepţional. Deşi a debutat discografic destul de târziu, are deja 7 cd-uri la activ, în mare parte în colaborare cu artişti străini (Franţa, Germania, SUA), dar şi români. Pentru cei care au ascultat-o, intensa emoţie cu care interpretează, fuga de clişee, de manierisme şi absenţa comercialului sunt deja mărci Maria Răducanu. Actualul CD “Cântece din Răsărit-Chants du Levant” (...) nu-şi propune să promoveze folclorul, ci, mai ales – cu ajutorul unui artist străin care nu cunoaşte “calapoadele” stilistice româneşti, Jan Roder – să redescopere arhaicul uitat. (...) Maria Răducanu şi Jan Roder se bazează pe simplitate şi esenţializare. Muzica şi vocea au o forţă pe care Maria Răducanu o readuce dintr-un illo tempore arhaic, cu inflexiuni ritualice şi cu îndemnul subsidiar de a ne întoarce privirea spre noi înşine ca locuitori binecuvântaţi ai unui Levant universal şi nu ai kitschului balcanic recent. (...)” --------------------------------------------------------------------------------------------------- Virgil Mihaiu, AVÂNT JAZZISTIC LA I.C.R. STOCKHOLM ŞI VIENA, revista STEAUA, Cluj-Napoca, noiembrie 2007 “Cântăreaţa româncă poate concura de la egal la egal cu marile individualităţi ale jazzului mondial vocal actual, în care monopolul limbii engleze s-a diluat în beneficiul sonorităţilor lingvistice tot mai variate. Ea a interpretat piese în română, portugheză şi aromână, cu deplin control asupra nuanţelor semantice, dar şi asupra întregului spectru sonor al vocii. Maria Răducanu are harul înnăscut şi inconfundabil al marilor artiste, de factura unor Maria Tănase sau Amalia Rodrigues, cu aplicaţiune pentru creativitatea specifică jazzului. (...)” TIME OUT, NEW YORK, may 2010 „Maria Raducanu is possessed of a ridiculouslz clear, beautiful voice... (...A mixture of fado and experimentalism. Prepare to be bewitched!” TZADIK, www.tzadik.com „Tzadik is proud to present the first domestic release by the astonishing Romanian singer Maria Raducanu. Possessing one of the most distinctive voices in the world, Maria mixes Romanian dirges with Fado, Rembetika, blues and improvisation in creating a music that is pure, deeply emotional and goes straight to the heart. Joined here by the incredible guitarist Marc Ribot for an intimate duo recital, this is a remarcable cd of doinas that casts a hypnotic spell, and will appeal to lovers of jazz vocals, world music and more.”