Everybody wants a piece of ME!!

Oameni, sunt atat de obosita si... obosita, nu mai trageti carnea de pe mine... nu mai cereti nimic de la mine, ca nu mai am de unde, ati luat tot...

Vocea aceasta ma va face sa nu-mi pese de cei dinfara, care vor bucati din mine...




Later edit: Da, am uitat sa spun ce legatura are postarea asta cu feminismul.

*Female solidarity is the power.* Va prindeti voi.

Raport propriu şi personal

De la susţinerea tezei încoace am fost într-o stare de nedescris, de nedesenat şi denecântat. Obosită. Absentă. Numb. Ultima cred că a fost şi de la căldură. Şi eu care credeam că viaţa îşi va reveni la normal după marea susţinere – mă înşelam amarnic. Când ţi se termină grijile, apar altele, nou-nouţe, au ele grijă (!) cumva să nu te lase să respiri... Am încercat să fac faţă. Aşa că ultimele mele 3-4 săptămâni au arătat în felul acesta:

Ieşiri în oraş: 2
Ieşiri cu Mariza la plimbare: 2
Cărţi:
- terminat de citit Camera lui Jacob de Virginia Woolf (începută în 2006)
- reluat lectura unui roman SF, Wild Enery. Lana, în limba ucraineană (început în 2007)
- început să recitesc Doamna Dalloway (citit 80şicevapagini, abandonat)
- citit 40 de pagini din memoriul despre compozitorul Volodimir Ivasiuk scris de tatăl acestuia, Mihail Ivasiuk (în limba ucraineană, intenţionez să termin cartea)
- primit pe mail Nebulon de (la) Ruxandra Cesereanu (urmează să încep lectura săptămâna viitoare)
Bloguri: citit ca de obicei. Descoperit Blogul unui mic porc, hehe!
Muzică:
- ascultat foarte multă muzică evreiască, în special The Barry Sisters. Nu pot să-mi explic de ce.
- V. mi-a adus din Serbia Goran Bregovic’s Karmen. Serbian music – my old passion! Hvala!
Lucruri utile făcute prin casă: 0
Certuri: 3. 2 nu din iniţiativa mea. Pardon, 4. Şi cu fratele pe mess.
Gânduri pozitive: 0.9
Ştrand: 0
Dinţi:
- 1 bucată molar de minte extras
- 1 bucată plombă căzută
- dureri de dinţi care nu au nicio legătură cu cele menţionate mai sus
Nervi: sacul plin
Somn: prost. Prea puţin sau prea mult.
Vacanţă: 0
Messenger: 2. Ore. Pe zi.
Idei geniale: să-mi bag piciorul în job şi să plec în Bora Bora
Mâncare: multe dulciuri. Foarte multe dulciuri
Alcool: 1 bucată sticlă vin roşu
Filme:
- Requiem for a Dream
- Amelie (văzut jumătate, abandonat)
- Lady Peasant (Puşkin)
- O noapte de mai (Gogol)
- Numb
- Anna Karenina (văzut jumătate, abandonat)
- 17 Moments of Spring (Soviet serial ab. WWII, văzut 3 episoade so far)
- Friends (căteva episoade)
- Alf (câteva episoade)
Emisiuni de umor în limba rusă pe youtube: aprox. 112
Job: 5 zile pe săptămână, câte 8 ore pe zi.

Acestea fiind spuse, adaug doar ceva. De acum încolo, pentru orice postare, care, aparent, nu are legătură directă cu feminismul, o să dau o explicaţie cum că de fapt postarea respectivă ARE legătură cu feminismul. Încep acum.

*Virginia Woolf a fost prima feministă pe care am citit-o.* Punct.

De ici, de colo. Sau Kukurun Sus

A venit vara şi la mine, dar degeaba. Vacanţă – ioc! Distracţie – dacă vor fi bani, Ok, dacă nu – ioc! Am impresia că am intrat într-un tunel de sticlă: văd ce se întâmplă afară, dar nu pot să fac nimic să particip şi eu. Trist, nu?

Şi în genere, cu stângul am început vara asta, aşa pe la jumătate. După ce am scăpat de teză, am mers direct la spital pentru extracţie de molar inclus 48, măsea de minte, pentru cei care nu ştiu, pe partea dreaptă jos. Tres bien, nu-i mare treabă, am mai trecut prin asta luna trecută, deci a fost bine şi de data asta. Numai că acum am pierdut festivalul IRAF. Plus nush ce concerte in Piaţa Unirii în weekendul acesta. Plus ceva ieşiri cu prietenii, potenţiale so to say. Am ieşit abia ieri cu profesoara de American Literature şi ex-colegele de grupă, chiar dacă aveam botu’ umflat. Toate bune şi frumoase, am zis. Azi am făcut nişte calcule, nişte planuri, şi am ajuns la concluzia că NU pot să merg acasă în UA vara asta. Vorbind cu mama la telefon, îi spun să vină la TM la mine, ea sau tata. Răspuns: prin noiembrie, cam aşa, până atunci nu putem nicicum. Răspuns la răspuns: păi, dacă nu veniţi voi acum, până la Paştele viitor – PA!

Şi-n genere, m-am trezit azi într-o lume Kukurun Sus, vorba lui Radu Pavel Gheo. Îmi deschid dimineaţa compul, nu avea conexiune la internet. Wtf? Bag, scot (*cough*cough*) cabluri în/din router şi modem, până reuşesc să mă conectez. Deschid mailul şi văd că am un mesaj pe nush ce message board cum că persoana X din SUA nu a primit mailul meu cu nişte poze făcute in UA şi că i-ar plăcea foarte mult să le aibă. Îi retrimit mailul. Se face ora 9 şi îmi zic că trebuie să merg la lucru, totuşi. Ajunsă la birou, descopăr că nu-mi merge tastatura O_o. Iau tastatura de la alt comp, o conectez la al meu - nu merge. Shut down. Power on – nu merge. Restart – nu merge. Geeeeez, m-am mutat la alt comp, în alt birou. Cam Kukurun Sus, nu?

Ieri phoenul meu mi-a făcut o surpriză – a ars. Săptămâna trecută mi s-a rupt placa, aşa, în două. Acum 3 săptămâni – furtunul de la duş. What else cute is going to happen to me?

Kukurun Sus, ori nu-Kukurun Sus, dar sunt cam obosită şi sictirită azi. Plus că n-am visat nimic. În schimb, noaptea trecută am visat ceva mişto. Adică, eu i-aş spune sechele, dar, nah. Se făcea că trebuia să-mi prezint teza de masterat (am zis io sechele!), dar nu aşa simplu, ci ca pe o piesă de teatru. În vis îmi zic: care-n pana mea prezentare?? Am prezentat-o sâmbăta trecută, wtf? Şi totuşi vine rândul meu. F*ck, eu nu m-am pregătit! Hai, că o să spun ce-mi vine la gură, iar dacă sunt singură, va fi un monolog, uite aşa, un spectacol-monolog. Urc pe scenă şi spun: Oh, woman, don’t be pathetic, nobody will caress your tired spine! O_o Aici m-am trezit, pentru că Mariza galopa pe pat pe lângă mine, pe mine. De zeci de ori am visat că scriam, ori citeam poezie, şi în vis totul suna frumos, dar nu ţineam minte nimic când mă trezeam. Şi acum e pentru prima dată când am ţinut minte versurile din vis. Dar cum spune mama: prostul doarme, prostii visează (tradus mot-a-mot din ucraineană).

Sper că VIRGULĂ conţinutul acestei postări îşi justifică titlul.

Totuşi muzica nu mă dezamăgeşte niciodată.

Bora Bora!

Uite ce o să vă spun eu. Nu visez la nimic altceva acum decât o insulă like Bora Bora, apă limpede şi nisip! Eu care sunt un om al muntelui, în ultimii ani am făcut o pasiune pentru plajele exotice. Nu pot să redau în cuvinte cât de mult aş vrea să fiu ACUM undeva acolo... Dar, nah, stau în casă cu obrazul umflat de la extracţia de molar de minte de acum două zile... Palidă ca doamna cu coasă... Ce n-am voie măcar să visez la Bora Bora? Las că o să cresc eu mare şi mă mut pe mama ei de insulă! Sau mai uşor e să ajungi în Rai?

Şi se pare că toţi prietenii mei au şters-o pe Bora Bora, pentru că nu mai dau niciun semn de viaţă.

Bine aţi venit pe Blogul unei feministe!

O să revin cu o descriere a acestui blog mai târziu, iar astăzi vreau să vorbesc puţin despre acltceva.

Ieri mi-am susţinut teza de disertaţie. Totul a fost bine, foarte bine. Cred că a fost pentru prima dată când nu am avut emoţii J. În sfârşit a venit vara şi la mine!!

Vreau să le mulţumesc tuturor celor care vineri seară mi-au trimis sms-uri şi mi-au lăsat offline-uri dorindu-mi succes şi baftă! Şi mai vreau să-i mulţumesc domnişoarei profesoare Cristina Chevereşan care m-a ajutat cu materiale critice pe Zora Neale Hurston şi Alice Walker. Şi nu în ultimul rând, vreau să-i mulţumesc doamnei profesoare Reghina Dascăl, pentru că mi-a fost aproape într-un moment dificil şi m-a încurajat să continui cu teza, să n-o las pe anul viitor, cum aş fi vrut eu să fac.

Acestea fiind spuse, adaug: nothing tastes better than freedom!!!

UNDER CONSTRUCTION!

Reveniti!